Taxa ambalaje
Taxa ambalaje
Patronatele din industria alimentară susţin necesitatea modificării Legii privind taxa pe ambalaje, conform căreia operatorii economici care nu realizează ţinta de reciclare a ambalajelor trebuie să plătească o contribuţie de 2 lei/kilogram, şi în acest sens solicită Senatului aprobarea în regim de urgenţă a unui proiect de modificare a actului normativ.
‘Urmare a repetatelor semnale de alarmă trase de multiple sectoare economice afectate, Guvernul a emis două ordonanţe de urgenţă care au modificat cadrul legislativ din domeniu, pentru definirea responsabilităţilor actorilor din lanţul reciclării. Totuşi, miezul problemei persistă: colectarea selectivă la populaţie este excepţia şi nu regula, astfel că majoritatea deşeurilor de ambalaje ajunge la groapa de gunoi, iar aşa-zişii poluatori (operatorii economici care pun pe piaţă bunuri ambalate, între care şi cei din industria alimentară) sunt în imposibilitatea de a-şi realiza ţinta de reciclare, urmând a plăti şi în 2016 o contribuţie de 2 lei/kg de ambalaj nereciclat (…) Facem apel la Senatul României să aprobe în procedură de urgenţă proiectul de modificare a Legii 249/2015, astfel încât, până la sfârşitul anului, să reuşim publicarea sa în Monitorul Oficial, consemnând aducerea contribuţiei în limitele bunului simţ şi al suportabilităţii, atât de către economie, cât şi de către populaţie’, precizează Federaţia Romalimenta, într-un comunicat de presă, transmis, luni, AGERPRES.
Conform sursei citate, Romalimenta a cerut discuţii serioase cu autorităţile de mediu, în primul rând cu Ministerul Mediului, pentru a identifica împreună căile de deblocare a situaţiei şi de realizare a ţintelor de ţară, pe de o parte, şi de aducere a ‘contribuţiei’ la un nivel realist şi suportabil, cu atât mai mult cu cât cei 2 lei intră in costul de producţie al alimentelor de bază, pe de altă parte.
‘Faţă de refuzul de facto al unui dialog real şi mimarea acestuia prin consultări a căror finalitate e strict academică, Romalimenta a atacat în justiţie modul de calcul al contribuţiei şi, în acelaşi timp, a fost unul din iniţiatorii unui proiect de lege care să statueze reducerea contribuţiei şi relaţii clare pe lanţul reciclării deşeurilor de ambalaje. În concluzie, funcţionarea sistemului reciclării ambalajelor se află în acelaşi punct mort, probând că autorităţile de mediu nu numai că nu sunt alarmate de situaţie, ci sunt chiar mulţumite de încasările uriaşe la Fondul de mediu, pe care le evaluăm la un sfert miliard euro, bani care se vor regăsi în scumpirea alimentelor şi vor genera numeroase falimente în rândul operatorilor alimentari mici şi mijlocii’, menţionează Romalimenta.
Sursa: Revista Capital
21 de companii romanesti si multinationale precum Coca Cola Romania, Kaufland, Heineken, Bergenbier sau Holcim s-au inteles cu procurorii ca sa scape de raspunderea penala. Corporatiile au achitat taxa de ambalaje de 13 milioane de euro pentru deseuri pe care au pretins ca le-au reciclat. Pet-urile, cutiile si cartoanele exista in realitate si, spun procurorii, au fost aruncate fie la gropi de gunoi, fie aiurea, scrie ziaristul Alex Costache, pe site-ul Romania Curata .
Decizia companiilor de a se intelege cu procurorii este efectul unui dosar penal deschis de Parchetul General care a intrat in forta in piata reciclarii deseurilor de ambalaje. In noiembrie si martie, procurorii au facut 63 de perchezitii iar 50 de suspecti, persoane fizice si juridice, sunt cercetati. In aprilie, procurorii au inculpat reprezentantii unor firme de reciclare a deseurilor pentru evaziune fiscala, spalare de bani si fals. Prejudiciul este estimat la 54 milioane de euro.
Ce este taxa de ambalaje
Potrivit legii, companiile generatoare de deseuri au obligatia sa plateasca o taxa pentru ambalaje sau sa le recicleze.
Companiile romanesti si straine din acest dosar au optat pentru a doua varianta. De regula, multinationalele externalizeaza acest serviciu si apeleaza la firme specializate, prestatoare de servicii de reciclare a deseurilor de ambalaje si operatori licentiati.
In cazul de fata, potrivit procurorilor, companiile generatoare de deseuri de ambalaje au apelat la firme de reciclare si operatori licentiati ca sa scape de tonele de gunoaie, insa au trecut pe hartie cantitati de deseuri reciclate mult mai mari decat in realitate. Adica au „reciclat” fictiv deseuri de ambalaje in loc sa plateasca taxa de 2 lei pe kilogramul de deseuri nereciclate. Cu alte cuvinte, companiile au sustinut ca recicleaza deseurile si nu au platit taxa de ambalaje.
„Operatiuni si tranzactii fictive au fost evidentiate si de o parte dintre societatile cu care cei noua operatori licentiati au incheiat contracte de prestari servicii, care au facturat acestor operatori licentiati servicii de reciclare ce nu s-au realizat in fapt, ceea ce a condus la sustragerea de la plata obligatiilor fiscale”, se arata in documentele Parchetului General din acest caz.
Si nu vorbim de cantitati mici. Potrivit Parchetului General, „numai in anul 2014, una dintre societatile prestatoare de servicii de reciclare a deseurilor de ambalaje (Green Session SRL – n.r.) ce face obiectul cercetarilor a inregistrat operatiuni fictive de achizitie si reciclare a unei cantitati de 113.131.060 kg deseuri de ambalaje, care au fost raportate unui numar de 6 operatori economici licentiati in vederea preluarii obligatiilor privind realizarea obiectivelor anuale minime de indeplinit de operatorii economici care au introdus pe piata nationala bunuri ambalate si ambalaje de desfacere”, a aratat Parchetul General intr-un comunicat de presa.
Intelegere cu procurorii
Stranse cu usa, companiile generatoare de deseuri de ambalaje, suspecte in dosar, au decis sa evite inculparea si au platit taxa de ambalaje pentru cantitatile de deseuri pe care au pretins in mod fictiv ca le-au reciclat.
Iata lista companiilor care au incheiat deal-uri cu Parchetul si au achitat taxa de ambalaje ca sa scape de acuzatii. Toate companiile au platit la sfarsitul lunii ianuarie, dupa perchezitiile din noiembrie, potrivit unor documente ale Parchetului General puse la dispozitia Romaniei Curate de surse apropiate anchetei:
- Kaufland Romania a achitat taxa de ambalaje de 12.453.043 lei, adica aproape 2,77 milioane de euro.
- Coca-Cola HBC Romania a achitat 12.382.554 lei, adica 2,75 milioane de euro.
- Heineken Romania a platit taxa de ambalaje in valoare de 10.329.198 lei, adica aproape 2,3 milioane de euro.
- Quadrant – Amroq Beverages a platit 8.144.081, adica peste 1,8 milioane de euro.
- Nestle Romania a achitat 2.424.050 lei, adica aproape 540 de mii de euro.
- Bergenbier SA a platit 2.180.924 lei, adica aproape 485.000 euro
- Autoliv Romania a achitat 1.800.263 lei, adica putin peste 400.000 euro.
- Holcim Romania a platit 1.518.909 lei, peste 337.000 de euro.
- Reckitt Benckiser Romania a achitat 1.070.485 lei, adica aproape 238.000 euro.
- Mars Romania a platit 950.476 lei, adica peste 211.000 de euro.
- Carmeuse Holding a platit 807.135 lei.
- Wienerberger – Sisteme de caramizi – 774.889 lei.
- Saint-Gobain Glass Romania – 652.093 lei.
- Jacobs Douwe Egberts Ro – 505.778 lei.
- Farmec SA – 420.443 lei
- Rockwool Romania – 399.566 lei
- Romstal Impex – 383.349 lei.
- Parmalat Romania – 319.370 lei.
- Greiner Packaging – 314.870 lei.
- Negro 2000 – 309.253 lei.
- Agrana Romania – 307.181 lei
TOTAL: 58.448.010 lei, adica aproape 13 milioane de euro platite de aceste companii drept taxa de ambalaje.
Ce s-a intamplat in realitate cu ambalajele reciclate fictiv?
„Le-au aruncat”, a explicat sec o sursa din Parchetul General. Practic, sunt acele peturi, cutii si cartoane care umplu gropile de gunoi sau pe care le vedem aruncate peste tot in tara.
Citeste restul articolului pe RomaniaCurata.ro
Tagged